Această fermă, situată în Kalitnik (Michalowo), este specializată în creșterea cailor polonezi Konik și a rasei de vaci Poloneze Roșii, două rase indigene protejate care contribuie la conservarea mediului. Alte activități agricole includ producția de furaje pentru animale.

Ferma administrează aproximativ 100 de cai polonezi Konik și se întinde pe o suprafață de 1 800 de hectare, dintre care 30 de hectare de teren agricol, restul fiind format din pășuni, zone umede și terenuri virane. Înființată în 1990, ferma a adăpostit inițial animale aparținând fermierilor locali, dar mai târziu, Societatea Poloneză pentru Protecția Păsărilor (PTOP) a preluat în proprietate caii și vitele. Aceasta își desfășoară activitatea în trei locații din nord-estul Poloniei: Żywkowo în districtele Warmia și Masury, precum și Białowieża și Kalitnik în districtul Podlasie.

Obiective

Obiectivul principal al fermei este reintroducerea pășunatului cu erbivorele mari, care ajută la oprirea acumulării de apă în șanțurile de drenaj și protejează locurile de cuibărit. Această abordare nu numai că atenuează efectele schimbărilor climatice, dar și prioritizează protecția speciilor de păsări pe cale de dispariție. Al doilea obiectiv este conservarea resurselor genetice ale cailor polonezi Konik și ale vitelor roșii poloneze.

La această fermă, caii polonezi Konik contribuie la protejarea populațiilor de păsări și a habitatelor prielnice zonelor de cuibărit prin îmbunătățirea condițiilor pajiștilor. Printre practicile eficiente observate se numără instalarea de garduri pentru a descuraja prădătorii mici, precum vulpile și bursucii, managementul apei prin șanțuri, canale și corpuri de apă și utilizarea energiei fotovoltaice pentru alimentarea cu energie electrică a gardurilor și clădirilor.

Această fermă, gestionată de o organizație publică care funcționează cu scop economic, se concentrează pe conservarea biodiversității și pe conservarea cailor polonezi Konik, servind drept centru educațional pentru vizitatori. În pajiștile (pajiști umede) de aici coexistă, din abundență, păsări și animale. Activitatea principală se axează pe protejarea populațiilor de păsări prin utilizarea și conservarea cailor polonezi Konik. În fiecare an, din martie până în iulie, mai multe specii de păsări, cum ar fi becațină mare (Gallinago media), culicul mare (Numenius arquata) și sitarul de mal (Limosa limosa), cuibăresc în aceste pajiști. Odată ce densitatea păsărilor începe să scadă, la încheierea perioadei de cuibărit, caii Konik sunt introduși pe pajiști cu două obiective principale:

1. Menținerea condițiilor de pășunat: Prin pășunat, tasarea și diseminarea semințelor, caii asigură condiții optime de pășunat pentru următorul ciclu de cuibărit.
2. Descurajarea prădătorilor: Prezența cailor ajută la îndepărtarea prădătorilor precum vulpile și bursucii, sporind siguranța păsărilor.

Beneficii

• Îmbunătățirea protecției păsărilor prin sprijinirea perioadelor de cuibărit și de ecloziune, menținând în același timp caii polonezi Konik.
• Îmbunătățirea condițiilor pajiștilor prin mentenanța naturală realizată de către cai.
• Creșterea biodiversității generale a fermei.

Dezavantaje

• Punerea în aplicare în fermele private reprezintă o provocare din cauza gestionării extensive necesare și a timpului necesar pentru monitorizarea cuibăritului.
• Conflicte potențiale între vizitatori și caii semisălbatici, ceea ce reprezintă o provocare pentru interacțiunea dintre oameni și animalele sălbatice.

Această fermă a pus în aplicare o strategie de împrejmuire care include plase supraterane și subterane pentru a proteja pășunile. Această soluție împiedică prădătorii să intre în zonă, protejând păsările care cuibăresc și eclosează, precum și caii.

Scopul soluției

Ferma este situată pe o pajiște umedă cu acces direct la pădure. Solul îmbibat cu apă împiedică mamiferele mici să sape suficient de adânc pentru a ocoli plasa și gardul. În plus, stâlpii de lemn sunt înalți pentru a împiedica animalele să sară peste, iar fiecare al doilea stâlp este alimentat cu curent, pentru mai multă siguranță.

Costuri de implementare

Costul materialelor și al forței de muncă pentru această soluție variază între 50 și 100 de euro pe metru, în funcție de materialele specifice utilizate și de costul forței de muncă.

Beneficii

• Împiedică animalele să sară peste gard sau să sape pe sub gard pentru a ajunge la pășuni.
• Protejează caii de potențialii prădători.
• Îmbunătățește biodiversitatea fermei prin împiedicarea prădătorilor să ajungă la păsările care cuibăresc.

Dezavantaje

• Necesită energie.
• Risc de electrocutare a animalelor.

Această fermă a implementat un sistem de șanțuri și canale pentru a reglementa modul de distribuire al apei pluviale pe pajiștile sale, îmbunătățind managementul apei și sprijinind atât animalele, cât și biodiversitatea.

Scopul soluției

Ferma se află pe o pajiște umedă în care precipitațiile se acumulează în anumite luni ale anului. Pentru a elimina excesul de apă din pajiști și a face terenul utilizabil, se construiesc șanțuri și canale folosind nisip și pământ. Aceste canale sunt benefice, de asemenea, și pentru vegetația naturală, care acționează ca un filtru de apă. Debitul apei este reglat prin structuri de control al trecerii, iar caii pot bea direct din canale.

Costuri de implementare

Costul estimat pentru punerea în aplicare a acestei soluții este de până la 20 000 EUR, în funcție de factori precum tipul de sol, dimensiunile șanțurilor, structurile de control ale apei, costul forței de muncă și autorizațiile de mediu.

Beneficii

• Elimină excesul de apă din pajiști.
• Asigură apă de băut pentru cai.
• Sprijină celelalte animale de pe pășune prin asigurarea accesului la apă.
• Menține biodiversitatea prin gestionarea atentă a nivelului apei.
• Reduce volumul de muncă al fermierilor și minimizează nevoia de investiții mai mari.

Dezavantaje

• Este posibil ca apa să nu corespundă “standardelor pentru apă potabilă”, iar caii ar putea să o murdărească dacă merg prin canale.
• Întrerupe curgerea naturală a apei, deoarece se abate de la meandrele naturale.
• Șanțurile trebuie să fie puțin adânci și accesibile pentru a fi sigure pentru animale.

Această fermă demonstrează modul de integrare a practicilor de conservare și de creștere durabilă, echilibrând conservarea rasei de cai Konik de patrimoniu cu obiectivele ecologice.

Program de conservare pentru caii Konik

Societatea Poloneză pentru Protecția Păsărilor a dezvoltat un program de conservare dedicat calului polonez Konik, o rasă veche semi-sălbatică originară din Polonia. Cunoscuți pentru robustețea și adaptabilitatea lor, acești cai au trăsături unice, precum rezistența și o blană caracteristică șoriciu. Programul include creșterea selectivă și monitorizarea genetică pentru a păstra aceste trăsături, utilizând în același timp pășunatul conservativ. Prin această practică, caii Konik contribuie la refacerea și gestionarea pășunilor prin prevenirea creșterii excesive a arbuștilor și menținerea habitatelor deschise, ceea ce sprijină biodiversitatea locală.

Gestionarea și bunăstarea turmei

Aproximativ 100 de cai Konik sunt ținuți în condiții semi-sălbatice în habitate naturale sau semi-naturale pentru a le păstra instinctele sălbatice. În timpul lunilor mai reci, caii sunt mutați pe pășuni de iarnă protejate pentru a le asigura bunăstarea. Iepele rămân gestante la fiecare doi ani, iar îngrijirea veterinară, inclusiv deparazitarea și hrănirea suplimentară, este asigurată în timpul anotimpurilor grele, când furajele naturale sunt insuficiente. Pentru a asigura diversitatea genetică, herghelia este împărțită în grupuri mai mici (până la 8 animale), introducându-se diferiți armăsari pentru reproducere.

Beneficii

• Păstrează diversitatea genetică a cailor Konik, servind drept rezervă genetică.
• Are un impact pozitiv asupra pajiștilor indigene.

Dezavantaje

• Necesită un sistem rezilient care să nu depindă în mod excesiv de subvenții.
• Dificultăți în vânzarea cailor Konik.

Această fermă utilizează energie verde prin instalarea de panouri fotovoltaice în diverse locuri, inclusiv pe acoperișurile clădirilor și pe garduri, pentru a alimenta durabil gardurile electrice și structurile fermei.

Scopul soluției

Adoptarea energiei regenerabile prin intermediul panourilor solare reduce dependența de combustibilii fosili, aliniindu-se practicilor agricole durabile și aducând beneficii mediului.

Costuri de implementare

• Configurarea gardului electric: Un sistem de panouri solare de 20-50W cu o baterie de 12V, un regulator de încărcare și un invertor costă aproximativ 200-500 €, în funcție de dimensiunea panoului și a bateriei.
• Instalarea pe acoperiș: Un sistem fotovoltaic ce poate atinge un maximum de 36 kW instalat pe un acoperiș existent poate costa în jur de 45.000 EUR.

Costurile vor varia în funcție de dimensiunea instalației, de materiale și de subvențiile disponibile în diferite țări.

Beneficii

• Reduce dependența de rețeaua electrică, ceea ce este benefic mai ales în zonele cu întreruperi frecvente ale curentului sau cu prețuri fluctuante la electricitate.
• Diminuarea amprentei de carbon a fermei.
• Permite electrificarea în afara rețelei a parcelelor izolate sau a secțiunilor agricole.

Dezavantaje

• Costuri inițiale ridicate de instalare pentru panouri, invertoare și baterii, cu o perioadă lungă de amortizare.
• Necesită întreținere continuă, ceea ce crește costurile.
• Durata de viață limitată a componentelor, în special a bateriilor.
• Performanța depinde de condițiile meteorologice.
• Provocări legate de eliminarea bateriilor și a panourilor solare scoase din uz.